Servicii farmaceutice în farmacia comunitară din România – prezent și viitor

Articol publicat în revista Practica Farmaceutică (Romanian Journal of Pharmaceutical Practice)

https://view.publitas.com/amph/rjphp_2021_1_art-01/page/1 

Rezumat:

Obiective: Evidențierea rolului farmaciștilor din farmaciile comunitare române, cu scopul de a construi abordări raționale, în vederea stabilirii cadrului legal pentru implementarea serviciului farmaceutic.
Materiale și metode: Analiza activităților desfășurate în farmaciile comunitare din România și evaluarea potențialului farmaciștilor de a realiza servicii farmaceutice de calitate.

Rezultate: Majoritatea farmaciștilor din farmaciile comunitare din România acordă consiliere ȋn ceea ce priveşte medicamentele și furnizează și alte servicii de sănătate, fără ca acestea să fie recunoscute sau remunerate. Implementarea și recunoașterea serviciului farmaceutic este imperios necesară și implică stabilirea unor standarde unitare de calitate, cuantificabile, pentru fiecare serviciu, astfel încât să fie aduse beneficii pacientului, personalului medical și sistemului de sănătate.

Concluzii: Maximizarea intervenției farmaciștilor de comunitate în optimizarea sănătății publice, prin implementarea serviciilor farmaceutice, ar putea reduce cheltuielile din sistemul sanitar, și ar degreva personalul medical, făcând posibilă gestionarea mai ușoară a situațiilor curente sau de criză.

Introducere

Farmaciile comunitare reprezintă, pentru mulți cetățeni, primul punct de contact cu sistemul sanitar, farmaciștii fiind interfața dintre medic și pacient, oferind atât consiliere privind utilizarea corectă a medicamentelor, cât și sfaturi privind educația pentru sănătate a populației. Farmacia comunitară este o componentă importantă a sistemului de sănătate,
oferind asistență farmaceutică, un serviciu public esențial întregii comunități pe care o deservesc (1,2). Din dorinţa de a uniformiza abordarea asistenţei farmaceutice la nivel European, Comitetul de miniştri al Consiliului Europei a adoptat ȋn martie 2020 o rezoluţie cu privire la “implementarea asistenţei farmaceutice ȋn beneficiul pacienţilor şi serviciilor de sănătate”(3) prin care se recomandă ca guvernele statelor membre să ia măsurile necesare pentru a promova şi implementa asistenţa farmaceutică ȋn cadrul sistemelor naţionale de sănătate, ȋn concordanţă cu definiţiile şi elementele descrise ȋn appendix-ul rezoluţiei. Asistenţa farmaceutică este definită ȋn respectivul document ca fiind “furnizarea responsabilă a terapiei medicamentoase cu scopul de a obţine rezultate cuantificabile, care să amelioreze calitatea vieţii pacienţilor” şi “implică un proces prin care un farmacist cooperează cu un pacient sau cu alţi profesionişti ȋn proiectarea, implementarea şi monitorizarea planului terapeutic care va produce rezultate terapeutice specifice pentru pacient”. Pentru a implementa practic conceptul de asistenţă farmaceutică centrată pe pacient, sunt necesare servicii farmaceutice orientate ȋn acest sens. Practica farmaceutică variază considerabil, dependent de stat. Implementarea și remunerarea serviciilor farmaceutice în unele state a evidențiat efecte pozitive atât ȋn ceea ce priveşte sănătatea pacienţilor, cât şi referitor la beneficiile economice asociate (4).

În alte state, expertiza farmaciștilor nu este nici pe departe recunoscută și valorificată.

Servicii farmaceutice ce privesc activitatea de bază a practicii farmaceutice, focusate pe pacient, în scopul optimizării terapiei (verificarea și monitorizarea medicamentelor, managementul terapiei medicamentoase, formularea de opinii în selecția medicamentelor) au fost implementate deja în multe comunități din SUA, Europa, Canada. În Marea Britanie este implementat un serviciu farmaceutic finanțat din 2013(5), Medicines Use Review (MUR), ȋn cadrul căruia, farmaciști acreditaţi realizează sistematic revizuirea tratamentului pacienților cu medicație complexă, în vederea identificării non aderenței, erorilor de administrare, reacțiilor adverse, interacțiunilor medicamentoase. Sunt vizați în special pacienții care primesc medicamente pentru astm și alte afecţiuni cronice. Ȋn prezent, serviciul poate fi furnizat telefonic sau prin video-consultaţie, acolo unde acest lucru este adecvat din punct de vedere clinic. Servicii similare există şi în alte ţări europene. Ȋn Danemarca, serviciul de iniţiere a terapiei medicamentoase a fost inclus în ghidurile de consiliere pentru farmaciile comunitare daneze încă din ianuarie 2016. Serviciul se adresează pacienților diagnosticați cu o nouă afecțiune cronică sau care au început un tratament nou în ultimele șase luni şi este remunerat de către guvern. Un alt serviciu farmaceutic danez este serviciul de creştere a aderenţei pentru pacienții cu afecțiuni cronice cu semne de aderență scăzută, lansat în aprilie 2018, fiind acordat doar pacienților care, după un an de tratament, prezintă complianță scăzută (6). Ȋncepând din 2016, farmaciile din Norvegia primesc compensații pentru instruirea pacienților cu privire la utilizarea dispozitivelor inhalatorii pentru tratamentul astmului bronşic. O compensație similară a fost introdusă în 2018 pentru servicii referitoare la medicamentele antihipertensive, anticoagulante şi hipolipemiante.

Farmaciile trebuie să ofere două întâlniri de informare pentru fiecare pacient care începe să utilizeze aceste categorii de medicamente. Ambele scheme sunt finanțate din fonduri publice și sunt gratuite pentru pacienți, scopul acestor ȋntâlniri de informare fiind ȋmbunătăţirea complianţei (7).

Criza de amploare generată de pandemia Covid 19 a pus presiune pe sistemele de sănătate, fapt care a focusat atenția autorităților pe potențialul farmacistului de a oferi servicii farmaceutice extinse, precum și alte servicii de sănătate (8,9). Astfel, Federația Internațională Farmaceutică (FIP) a publicat linii directoare interimare pentru farmaciștii din farmacia comunitară, iar autoritățile de reglementare din multe țări dezvoltate, precum China, Marea Britanie, Statele Unite (SUA), Australia și Canada au adaptat legislația existentă, au flexibilizat unele prevederi, sau au aprobat desfășurarea în farmacia comunitară a unor activități suplimentare: prelungirea recomandărilor de tratament în cazul afecțiunilor cronice, inițierea tratamentului în cazul unor afecțiuni acute, extinderea recomandării pentru unele medicamente utilizate în paliație (inclusiv medicamente opioide), consiliere privind utilizarea medicamentelor sterile, livrarea medicamentelor la domiciliu, testare-imunizare, inclusiv pentru Covid-19, substituirea medicamentelor deficitare (în unele situații, fără autorizația medicului, pentru evitarea întreruperii tratamentului). Aceste activități au susținut sistemele de sănătate, prin asigurarea continuității terapiei medicamentoase, menținerea stării de sănătate a populației, respectarea restricțiilor și reducerea riscului de contaminare cu noul coronavirus (10-12). Extinderea plajei de activități ar putea fi privită ca o ocazie de schimbare a paradigmei privind rolul farmacistului din farmacia comunitară și o oportunitate de extindere a competențelor farmacistului, spre implicarea în prescrierea unor medicamente pentru anumite afecțiuni (13).

Lucrarea își propune să evidențieze activitățile desfășurate de farmaciștii de comunitate din România și serviciile de specialitate cu care deservesc populația, fără a fi recunoscute sau remunerate, în contextul în care există preocupări din partea autorităților de a stabili cadrul legal de implementare a serviciilor farmaceutice în farmacia comunitară, precum și de aprobare a unor activități suplimentare, în scopul promovării sănătății publice.

Prevederi legislative referitoare la implementarea serviciului farmaceutic în România

Serviciile farmaceutice nu au fost recunoscute de către legislația națională ca atare decât recent, începând cu anul 2020, prin modificarea Legii farmaciei Nr. 266/2008 și introducerea definiției acestora prin art. 1¹: “o acţiune sau un set de acţiuni efectuate de către un farmacist cu drept de liberă practică, necesare pentru a garanta asistenţa farmaceutică a populaţiei, integrată şi continuă, cu scopul asigurării celui mai bun răspuns la nevoile şi problemele de sănătate ale populaţiei în ansamblu şi ale pacientului în mod individual”. Se menţionează ȋn continuare că “serviciile farmaceutice includ, dar nu se limitează la eliberarea medicamentelor şi oferirea de informaţii privind modul de utilizare a acestora, utilizarea raţională a medicamentelor, supravegherea modului de administrare a acestora, identificarea şi evitarea efectelor adverse ale medicamentelor, asigurarea accesului la medicaţie prin prepararea medicamentelor, etc.” (14,15)(Lege 266/2008, art. 1¹ , introdus prin Ordonanţa nr. 4/2018, aprobată de Legea nr. 243 din 09.11.2020).

Deși anterior nu erau definite concret, legislația națională a făcut mențiune expresă a anumitor servicii, încă din anul 1978:

Lege nr. 3 din 06/07/1978 prin art. 38 și 72 – eliberarea medicamentelor, prepararea de produse farmaceutice, combaterea automedicației și a consumului excesiv de medicamente, activități de prevenție (în colaborare cu medicii), farmacovigilență (16).

După revoluția din anul 1989, farmaciile care se aflau în proprietatea statului au fost privatizate devenind societăți comerciale (prin Hotărâre nr. 15/1991 privind înfiinţarea societăţilor comerciale farmaceutice - S.A - Societăţile comerciale farmaceutice pe acţiuni se înfiinţează prin preluarea activului şi pasivului de la oficiile farmaceutice), iar funcționarea lor a mers pentru o perioadă de timp fără a mai exista precizări cu privire la prestarea unor servicii farmaceutice sau restricții privind înființarea și modul de funcționare al farmaciei (17). În perioada 1991 – 2001, farmaciile s-au înființat în temeiul Legii 31/1990 – a societăților comerciale. Existau prevederi mai degrabă cu privire la medicamente și siguranța acestora. Deși legislația acelei perioade nu amintește nimic despre serviciile farmaceutice, acestea erau prestate în toate farmaciile mai degrabă ca urmare a cutumei stabilite prin legislația din perioada comunistă. Toate farmaciile preparau medicamente și toți farmaciștii acordau consiliere (18).

În anul 2001 a apărut Ordinul nr. 626 din 11/09/2001 pentru aprobarea Normelor privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice, precum şi a Condiţiilor de organizare şi funcţionare a acestora – prin care au fost introduse anumite restricții privind înființarea farmaciilor comunitare și s-a precizat expres că farmacia eliberează produse farmaceutice, menționându-se serviciul privind prepararea prescripțiilor magistrale și oficinale (19).

În anul 2008 a apărut Legea 266/2008, care este și în prezent în vigoare. Legea menționează încă de la început următoarele servicii farmaceutice (art. 2): eliberarea medicamentelor de uz uman și veterinar; prepararea medicamentelor magistrale şi oficinale sau a altor produse de sănătate; informarea şi consilierea pacienţilor privind utilizarea corectă şi raţională a medicamentelor şi întreţinerea stării de sănătate; testarea unor parametri biologici cu aparatură destinată utilizării individuale de către pacienţi; administrarea de vaccinuri, în condiţiile prevăzute prin ordin al ministrului sănătăţii publice. Farmacia comunitară participă la programe şi campanii de promovare şi ocrotire a sănătăţii populaţiei, în conformitate cu competenţele profesionale ale personalului acesteia (14).

Așa cum am menționat anterior, definirea serviciilor farmaceutice este un demers recent, iar în acest moment legislația națională recunoaște faptul că farmaciile sunt prestatoare de servicii. Ceea ce încă nu este stabilit, însă, este nomenclatorul de servicii ce pot fi prestate în farmacie, modul unitar în care aceste servicii vor fi prestate și modul în care vor fi remunerate. Autoritățile au termen ca până la finalul acestui an, 2021, să elaboreze și să publice acest nomenclator împreună cu Colegiul Farmaciștilor din România.

Cea mai recentă modificare privind serviciile ce pot fi acordate în farmacii datează din 1 aprilie 2021 și privește intenția autorităților de a implica farmaciile în activitatea de testare rapidă pentru depistarea infecției cu COVID-19 (OG 20/2021, modifică Legea farmaciei art. 2 alin.(1) lit ''g) măsurarea unor parametri biologici, efectuarea de teste în scop de diagnostic şi administrarea de vaccinuri, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii.". Astfel, se permite farmaciilor efectuarea de teste în scop de diagnostic, un serviciu care, deși nu face parte din sfera serviciilor farmaceutice, este dorit de autorități pentru a facilita accesul populației la efectuarea testelor și depistarea cât mai rapidă a potențialelor infecții. La acest moment autoritățile sunt în curs de a detalia condițiile în care aceste teste pot fi efectuate în farmacii (20).

Activitățile desfășurate de farmaciștii din farmaciile comunitare din România

Asigurarea accesibilității publicului la medicamente și consiliere pentru sănătate este realizată prin menținerea programului de funcționare pe tot parcursul zilei, unele farmacii fiind deschise și în zilele de sărbători legale, sau 24/24. În perioada de carantină generată de pandemia Covid-19, farmaciștii au adaptat orarul de funcționare astfel încât să asigure timpul necesar populației pentru a-și procura medicamentele, în multe cazuri fiind necesară modificarea schemei de personal, ca răspuns la restricțiile impuse (21).

Asigurarea continuității asistenței cu medicamente a populației, prin aprovizionarea permanentă cu medicamentele necesare și consiliere la eliberare. Rolul farmacistului în asistența de sănătate a populației a fost pregnant evidențiat în perioada de carantină instituită la începutul pandemiei, când farmaciștii din farmaciile comunitare au asigurat continuitatea medicației prin eliberarea fracționată a prescripțiilor, în condițiile în care au existat discontinuități în stocurile de medicamente ale depozitelor. Pentru a limita timpul de expunere și vizitele repetate atât la medic, cât și la farmacie, prescripția a fost transmisă
farmaciei prin mijloace electronice, pacienții au fost programați telefonic pentru a-și ridica medicamentele; de asemenea, în multe cazuri, consilierea s-a realizat tot telefonic. Înțelegând nevoia de a elibera medicamentele constant și în siguranță, dar și dorința de a gestiona responsabil și de a asigura trasabilitatea procesului de eliberare în perioada pandemiei, farmaciștii din farmaciile comunitare din județul Cluj au elaborat împreună cu Asociația Farmaciilor Independente din România, o procedură de eliberare a medicamentelor pentru pacienții care nu se pot deplasa la farmacie (pacienți cu afecțiuni acute, inclusiv cei izolați/carantinați la domiciliu, gravide, pacienți cu disabilități sau cu afecțiuni cronice ce prezintă risc crescut în cazul contaminării cu Covid-19). Aceasta a stat la baza elaborării unui ghid de informare a pacientului, promovat de autoritățile locale (22).

Asigurarea accesului pacienților la un tratament personalizat prin activitatea de preparare a medicamentelor

Prin activitatea de preparare în farmacie, farmaciștii asigură terapia cu medicamente personalizate, care au la bază atât formule recomandate de medic, cât și formule consacrate, oficializate în farmacopei. Unele dintre ele reprezintă medicamente industriale reformulate, prescrise off-label sau forme farmaceutice și doze adaptate pentru utilizarea la copii sau vârstnici. La debutul pandemiei, farmaciștii din farmaciile comunitare au susținut această activitate și s-au remarcat și prin prepararea și asigurarea populației cu soluții antiseptice, produsele comerciale fiind deficitare la producători și distribuitori (21).

Implicarea în programele de sănătate publică

Farmaciștii de comunitate se implică permanent în proiectele de promovare a sănătății, prin diseminarea de informații și consiliere privind educația pentru sănătate, fiind implicați activ în promovarea campaniei de vaccinare pentru Covid-19.
Beneficiile recunoașterii și implementării serviciului farmaceutic în România
Studiile au arătat că implementarea, în unele state, a serviciilor farmaceutice centrate pe pacient a evidenţiat beneficii pentru toate părţile implicate. Analizând activitatea și competența farmaciștilor din farmaciile comunitare din România, modul în care s-au implicat în gestionarea pandemiei Covid-19 și nevoia societății românești de asistență farmaceutică de calitate, au fost elaborate câteva posibile beneficii care pot fi aduse prin recunoașterea și implementarea serviciului farmaceutic (Tabelul 1). Din perspectiva pacientului, cele mai evidente beneficii sunt îmbunătățirea gestionării afecțiunilor cronice (23).

Tabelul 1.Beneficiile recunoașterii și implementării serviciului farmaceutic în România

Din punctul de vedere al medicului, acesta este degrevat de sarcini consumatoare de timp, având posibilitatea de a primi, prin intermediul farmacistului, informații concrete legate de posibile reacţii adverse, interacţiuni sau contraindicaţii cu privire la anumite medicamente. Astfel, se poate obține creșterea aderenței la tratament din partea pacientului, reducerea frecvenței vizitelor la medic și creșterea disponibilității pentru alți pacienți (24).

Serviciile farmaceutice centrate pe pacient aduc multiple beneficii și sistemului de sănătate ȋn ansamblul său. Farmacistul contribuie decisiv la succesul terapiei medicamentoase recomandate de medic, prin eliberare corectă a medicamentelor și prin consilierea referitoare la modul de administrare, pentru a obţine beneficii maxime şi a minimiza riscurile asociate, ceea ce presupune reducerea costurilor suplimentare (necesitatea unui nou consult de specialitate, spitalizarea în cazul apariției complicațiilor). Există suficiente argumente care demonstrează rolul important al farmacistului de comunitate în susținerea sistemului de sănătate, avînd o poziție ideală pentru prevenție, gestionarea afecțiunilor cronice, identificarea la timp a agravărilor și ȋndrumarea pacientului către medic. De asemenea, rețeaua de farmacii comunitare servește ȋn mod frecvent drept punct convenabil de diseminare a informațiilor referitoare la probleme de sănătate, respectiv a campaniilor de sănătate publică (25).

Pentru farmacistul care profesează ȋn farmacia comunitară, oferirea de servicii farmaceutice centrate pe pacient are ca avantaj recuperarea şi consolidarea statutului de profesionist ȋn domeniul sănătăţii și creșterea motivației profesionale prin remunerarea prestării unui serviciu clar definit, mai ales că modelul actual bazat pe schema regresivă de adaosuri la medicamente nu mai corespunde realităţilor şi nu oferă posibilitatea farmaciilor de a oferi creșteri salariale.

Concluzii

Majoritatea farmaciștilor din farmaciile comunitare din România acordă, la momentul actual, servicii de consiliere ȋn ceea ce priveşte medicamentele eliberate pe bază de reţetă sau OTC și furnizează informații valoroase despre sănătate, fără ca serviciile să fie recunoscute sau remunerate. Chiar dacă nu au fost definite concret, în legislația națională sunt menționate expres anumite servicii, încă din anul 1978. Se impune elaborarea unui nomenclator de servicii farmaceutice și stabilirea unor norme clare, unitare, de aplicare, verificabile, fapt care va aduce un beneficiu extins sistemului de sănătate și tuturor pacienţilor care se prezintă ȋn farmacie. Pe de altă parte, pentru realizarea cu succes a acestui deziderat, se impune analiza atentă a tuturor factorilor care pot influența calitatea serviciului: disponibilitatea și motivarea resursei umane (farmacistului), pregătirea postuniversitară continuă, rambursarea financiară, analiza circumstanțelor și crearea cadrului legal pentru a asigura implementarea și standardizarea practicii farmaceutice, astfel încât să fie posibilă cuantificarea calității fiecărei activități.

Aceste concluzii ar putea fi un material de pornire pentru organismele de reglementare, pentru a pune bazele recunoașterii serviciului farmaceutic în România, astfel încât implicarea farmaciștilor în sănătatea publică să fie maximizată.

Autori:

Elena Dinte^1,2*, Sînziana Rădulescu³, Dana Coltofeanu³, Mihaela Pop³, Nicoleta Popârlan³, Cristina Pavel³, Adina Torje⁴
1 Departamentul de Tehnologie Farmaceutică și Biofarmacie, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu, Cluj-Napoca, România
2 Colegiul Farmaciștilor din Cluj, România
3 Asociația Farmaciilor Independente Ethica, România
4 Lea Vale Medical Group, Luton, United Kingdom

Bibliografie

1.Watson KE, Singleton JA, Tippett V, Nissen LM. Defining pharmacists' roles in disasters: a Delphi study. PloS One. 2019; 14(12):e0227132.
2.Miller S, Patel N, Vadala T, Abrons J, Cerulli J. Defining the pharmacist role in the pandemic outbreak of novel H1N1 influenza. J Am Pharm Assoc. 2012; 52(6):763–767.
3. Council of Europe, Comitee of Ministers, Resolution CM/Res(2020)3 on the implementation of pharmaceutical care for the benefit of patients and health services adopted by the Committee of Ministers on 11 March 2020. Internet. Available at: https://rm.coe.int/09000016809cdf26. Accesed on March 2021.
4. De Barra M, Scott CL, Scott N., Johnston M, de Bruin M, Nkansah N, Bond CM, Matheson CI, Rackow P, Williams AJ, Watson MC. Pharmacist services for non‐hospitalised patients, Cochrane Database of Systematic Reviews; 2018;9. Internet. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6513292/pdf/CD013102.pdf. Accesed on March 2021
5. Pharmaceutical Service Negotiating Committee (PSNC). Internet. Available at: http://psnc.org.uk/services-commissioning/advanced-services/murs/. Accesed on March 2021
6. Abrahamsen A, Burghle AH, Rossing C. Pharmaceutical care services available in Danish community pharmacies, International Journal of Clinical Pharmacy, 2020, 42:315–320. Internet. Available at: https://link.springer.com/article/10.1007%2Fs11096-020-00985-7. Accesed on March 2021
7.WHO Collaborating Center for Pharmaceutical Pricing and Reimbursement Policies, PPRI Pharma Profile Norway 2018. Internet. Available at: https://ppri.goeg.at/sites/ppri.goeg.at/files/inline-files/PPRI%20Norway%202018.pdf. Accesed on March 2021
8.Strand MA, Bratberg J, Eukel H, Hardy M, Williams C, Community Pharmacists' Contributions to Disease Management During the COVID-19 Pandemic. Prev Chronic Dis. 2020,17:E69. doi: 10.5888/pcd17.200317.
9.Ung COL, Community pharmacist in public health emergencies: quick to action against the coronavirus 2019-nCoV outbreak. Res Soc Adm Pharm. 2020;16(4):583–586.
10.Zheng S-Q, Yang L, Zhou P-X, Li H-B, Liu F, Zhao R-S, Recommendations and guidance for providing pharmaceutical care services during COVID-19 pandemic: A China perspective. Res Soc Adm Pharm. 2021, 17: 1819–1824
11.International Pharmaceutical Federation (FIP Health Advisory). CORONAVIRUS SARS-CoV-2/ COVID-19 PANDEMIC: Information and interim guidelines for pharmacists and the pharmacy workforce. 2020 The Netherlands. Internet. Available from: https://www.fip.org/file/4729. Accessed on March 2021.
12.Cadogan CA, Hughes CM, On the frontline against COVID-19: Community pharmacists’ contribution during a public health crisis. Res Soc Adm Pharm. 2021;17:2032–2035
13.Nadeem MF, Samanta S, Mustafa F, Is the paradigm of community pharmacy practice expected to shift due to COVID-19? Res Soc Adm Pharm. 2021, 17;2046–2048, https://doi.org/10.1016/j.sapharm.2020.05.021
14.Legea 266/2008 a farmaciei, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 765 din 13/11/2008 15.Legea nr. 243 din 09.11.2020 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2018 pentru modificarea şi completarea Legii farmaciei nr. 266/2008, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1042 din 06/11/2020
16.Legea nr. 3 din 06/07/1978 - privind asigurarea sănătații populației, Publicat în Buletinul Oficial nr. 54 din 10 iulie 1978 17.Hotărârea nr. 15/1991 privind înfiinţarea societăţilor comerciale farmaceutice - S.A, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 8 din 16/01/1991
18.Legea societăților comerciale nr. 31/1990, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 126 din 17/11/1990 19.Ordinul nr. 626 din 11/09/2001, pentru aprobarea Normelor privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice, precum şi a Condiţiilor de organizare şi funcţionare a acestora, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 629 din 08/10/2001 20.Ordonanța de Guvern nr. 20/2021 - privind modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.165/2020 pentru aprobarea preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, valabile în România, care pot fi utilizate/comercializate de către deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor sau reprezentanţii acestora, distribuitorii angro şi furnizorii de servicii medicale şi medicamente pentru acele medicamente care fac obiectul unei relaţii contractuale cu Ministerul Sănătăţii, casele de asigurări de sănătate şi/sau direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, cuprinse în Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România, a preţurilor de referinţă generice şi a preţurilor de referinţă inovative, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 62 din 20/01/2021
21.Dinte E, Zehan T, Miclaus G, Sandor N, Vaida D, Vostinaru S, Implication of pharmacists in Cluj County in managing the Covid 19 pandemic. Ro J Pharm Pract. 2020; 13 (3):157-163
22. College of Pharmacists in Cluj, News, "FarmaVoluntar" Project RO/EN. Internet. Available at: http://www.cluj.colegfarm.ro/noutati/Proiectul-quotFarmaVoluntarquot-ROEN.pdf. Accesed on April 2021
23.Jódar-Sánchez F, Malet-Larrea A, Martín JJ, García-Mochón L, López Del Amo MP, Martínez-Martínez F, Gastelurrutia-Garralda MA, García-Cárdenas V, Sabater-Hernández D, Sáez-Benito L, Benrimoj SI, Cost-utility analysis of a medication review with follow-up service for older adults with polypharmacy in community pharmacies in Spain: the conSIGUE program. Pharmacoeconomics. 2015; 33(6):599-610. doi: 10.1007/s40273-015-0270-2.
24. Elliott RA, Tanajewski L, Gkountouras G, Avery AJ, Barber N, Mehta R , Boyd MJ, Latif A, Chuter A, Justin Waring J. Cost Effectiveness of Support for People Starting a New Medication for a Long-Term Condition Through Community Pharmacies: An
Economic Evaluation of the New Medicine Service (NMS) Compared with Normal Practice. Pharmacoeconomics. 2017; 35(12):1237-1255.doi: 10.1007/s40273-017-0554-9.
25. Pharmaceutical Group of European Union, Pharmacy 2030: A vision For Community Pharmacy in Europe. Internet. Available at: https://www.pgeu.eu/wp-content/uploads/2019/03/Pharmacy-2030_-A-Vision-for-Community-Pharmacy-in-Europe.pdf. Accesed on March 2021