Deontologia și conduita profesională în campaniile publicitare care vizează farmaciile comunitare

Deontologia și conduita profesională în campaniile publicitare care vizează farmaciile comunitare

Asociația Farmaciilor Independente Ethica a realizat un amplu document de poziție asupra necesității interzicerii publicității la farmaciile comunitare, un fenomen care pune sub semnul întrebării etica și conduita profesională a farmacistului, care încurajează consumul excesiv de medicamente și automedicația, și induc impresia că farmaciile, deși respectă aceleași standarde naționale și sunt verificate de aceleași instituții, ar putea fi mai bune sau diferite. 

Documentul integral, care poate fi vizualizat aici, cuprinde o serie de argumente care vin în susținerea propunerii AFIE, inclusiv modele din alte state europene, exemple de campanii publicitare din România, precum și propunerea propriu-zisă de modificare a Legii farmaciei.   

Redăm mai jos o parte din aspectele prevăzute în documentul de poziție. 

Context actual

Marea majoritate a campaniilor se folosesc de profesia de farmacist pentru a promova atributele farmaciei respective, altele utilizează personalități celebre (actori, cântăreți). În ultimii ani, promovarea farmaciilor comunitare a început să fie tot mai des legată de promovarea unor produse de către (presupuși) farmaciști sau a unor beneficii materiale (reduceri de prețuri, prețuri mici, cadouri oferite, tombole și alte premii). În cazul produselor recomandate de către farmaciști, în majoritatea cazurilor se face referire la suplimente alimentare, creându-se astfel impresia că aceste produse, sub „girul” specialistului în domeniu, pot fi utilizate pentru tratarea diferitelor afecțiuni, atribuire care este interzisă în mod specific prin legislație. 

Farmacistul în farmacia comunitară – o profesie însoțită de etică și conduită deontologică

Farmacia comunitară este profund legată de imaginea farmacistului și de activitatea acestuia în relație cu pacienții. Orice promovare a farmaciei ca unitate în sine, orice campanie publicitară care vizează beneficiile materiale pe care le oferă farmacia respectivă sunt puse, în mintea privitorului, în directă legătură cu profesia de farmacist.

Campaniile publicitare care promovează diferite branduri de farmacii se referă în special la potențialele avantaje financiare pe care acestea le oferă pacienților – prețuri mici, participarea la diferite tombole condiționate de achiziționarea unor anumite produse sau de o anumită sumă, precum și alte bonificații sau cadouri oferite pentru achiziționarea tratamentului cronic din respectivele farmacii. Deși legislația interzice orice publicitate la medicamentele compensate de către stat, campaniile de marketing fac referire la „tratamentul lunar” al pacienților, care se referă la medicația pentru pacienții cu afecțiuni cronice, majoritatea prescrise pe rețete compensate sau gratuite.

În ultima perioadă, campaniile publicitare la farmacii promovează, pe lângă propriul brand, și un anumit produs, de cele mai multe ori un supliment alimentar, care este recomandat de către farmacist. Aceste campanii sunt la limita dintre publicitatea la farmacii și publicitatea la produse farmaceutice, reprezentând de fapt un mixt între acestea. Efectele acestor campanii sunt cu atât mai nocive pentru populație și pentru sănătatea publică deoarece, pe lângă faptul că încurajează alegerea unei farmacii doar din considerente comerciale și anumite beneficii materiale potențiale, aduc atât prejudicii imaginii farmaciștilor din întreaga țară, cât și încurajează administrarea unor produse sub impresia că acestea pot trata o anumită afecțiune. 

Monitorizarea publicității și sancționarea actorilor care nu respectă legislația actuală (cel puțin privind regulile audiovizualului și care țin de protecția consumatorului) a fost absentă din spațiul farmaceutic. Recent însă, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a sancționat un lanț de farmacii comunitare care utiliza în campaniile publicitare sintagma „prețuri mici”. „Acest lucru a fost considerat o practică comercială incorectă, cu impact la nivel național, considerându-se că, prin această formulare, i se sugerează consumatorului mediu faptul că farmaciile [..] au cele mai mici prețuri ale unor produse, comparativ cu alte lanțuri de farmacii, fapt care nu a putut fi dovedit.”^[1] Reiese faptul că referirea la prețuri mici sau prețuri promoționale, așa cum este utilizată în majoritatea reclamelor publicitare la mai multe branduri de farmacii, reprezintă o practică comercială incorectă și care induce în eroare pacientul.

Farmacia comunitară reprezintă, în toate statele europene, un pilon important al sistemului de sănătate și o unitate care îndeplinește servicii publice pentru populație. Statutul pe care farmacia îl are în comunitate ca furnizor de servicii și medicamente și respectul de care beneficiază farmacistul ca profesionist în consilierea pacienților pot fi menținute doar printr-o îndepărtare de zona mercantilă spre care publicitatea la farmaciile comunitare se apleacă. Mai mult, este necesar ca farmacia comunitară să își păstreze credibilitatea în fața pacienților și încrederea pe care populația o are în recomandările farmacistului pentru ca statul român să poată să se bazeze și să utilizeze farmaciile în campanii de sănătate publică, în activități de prevenție sau de educare a comunităților în domeniul sănătății.

Modul de funcționare și autorizare a farmaciilor comunitare – standardizat la nivel național

Domeniul farmaceutic este reglementat prin lege și prin normative subsecvente, în ceea ce privește autorizarea și modul de funcționare a farmaciilor comunitare. Pentru a putea primi autorizație de funcționare de la Ministerul Sănătății, farmaciile trebuie să îndeplinească anumite criterii clare care se referă la: amplasarea farmaciei, spațiul dedicat fiecărei încăperi și destinația acesteia, obligativitatea de a funcționa pe toate perioada de lucru cu farmacist. Legea farmaciei descrie inclusiv produsele care pot fi comercializate în farmaciile comunitare și activitățile care se pot desfășura în farmacii.

Farmaciile comunitare sunt evaluate periodic de Colegiul Farmaciștilor din România, de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și de Casele de Asigurări de Sănătate, dacă farmacia se află în relație contractuală cu una dintre acestea.

Pe lângă legea farmaciei și normele de aplicare, farmacia trebuie să respecte Regulile de bună practică farmaceutică, implementând la nivelul farmaciei proceduri specifice legate de eliberarea medicamentelor, de activitatea de receptură, de organizarea spațiului și dotarea farmaciei, precum și de activități de încurajare a consumului rațional de medicamente. Regulile de bună practică farmaceutică au rolul de a asigura faptul că „serviciile furnizate de personalul farmaceutic sunt la un nivel de calitate corespunzător, sunt eficiente și orientate către pacienți”.

Prin urmare, cadrul normativ care vizează domeniul farmaceutic a fost elaborat de către autoritățile din domeniu într-un mod standardizat, care să asigure aceleași condiții și nivel de calitate în toate farmaciile din țară, astfel încât orice pacient să beneficieze de o asistență farmaceutică eficientă. Publicitatea pentru anumite branduri de farmacii creează impresia faptului că există diferențe între farmacii și ceea ce acestea oferă comunităților, iar pacienților li se induce ideea ca pot fi discriminați prin lipsa accesului la medicamente sau servicii la anumite standarde în cazul în care nu se adresează unui anumit brand de farmacie promovat de reclame sau că nu sunt suficient de bine protejați de către statul român, care trebuie să garanteze aceeași asistență farmaceutică în orice oraș sau sat din România. 

Concluzii 

Farmacistul are un rol esențial în sistemul de sănătate și poate fi un profesionist care să ofere și mai mult sprijin pacienților săi, în comunitățile în care activează, prin furnizarea de servicii farmaceutice standardizate și calitative, prin implicarea acestuia de către autoritățile statului în diferite campanii de sănătate publică și în prevenția primară. Prin urmare, farmacia comunitară, locul în care farmacistul își desfășoară activitatea, nu trebuie să fie redusă la o unitate care oferă „prețuri mici” și în care primează spiritul comercial.

Farmacia trebuie să ofere farmacistului condițiile necesare pentru ca acesta să poată să activeze într-un mod independent, etic și cu o conduită deontologică adecvată, iar pacientul să fie sigur că în orice farmacie poate să beneficieze de aceleași servicii și standarde de calitate.

Efectele publicității la farmacii, fie că este vorba de publicitatea la brandul propriu-zis și anumite potențiale beneficii materiale oferite, fie că este legată de promovarea unui anumit produs (cu preț promoțional), sunt devastatoare: imaginea farmacistului din campaniile publicitare este una care nu este în concordanță cu Codul deontologic al acestuia; statutul farmaciei de promotor al sănătății publice și a utilizării raționale a medicamentelor este profund încălcat; pacienții sunt încurajați să consume medicamente și astfel afecțiunea lor poate fi agravată; populația rămâne cu impresia că farmaciile au standarde de calitate diferite, iar statul nu garantează o asistență farmaceutică uniformă; iar în final bugetul alocat sănătății este impactat prin nevoia crescută de servicii medicale sau spitalizări necesare pacienților.

Interzicerea publicității la farmacii, așa cum a fost reglementată în majoritatea țărilor europene și cum a fost demonstrat și în alte state europene, reprezintă singura modalitate prin care unitatea farmaceutică se poate reîndrepta spre servicii și consiliere oferită pacienților și prin care este protejată atât profesia de farmacist, ca profesie liberală, cât și sănătatea publică. 

[1] https://anpc.ro/en/comunicat-de-presa-6/